«Viaţa ţi’a fost frumoasă, cuvântul tău dumnezeiesc, îndulcit cu sarea dragostei, inima prea umilită. Pentru aceasta pre tine cu credinţă te fericim».
Canonul Sfântului, primul Tropar, Peasna a 3-a, 21 Martie
«Cu blândeţea sufletului arătându’te miel al Păstorului Hristos şi de dânsul păstorindu’te întru Duhul, te’ai arătat păstor oilor celor cuvântătoare părinte, cu dânsele pururea cântând: Bine eşti cuvântat Dumnezeul Părinţilor noştri».
Canonul Sfântului, al treilea Tropar,
Peasna a 7-a, 21 Martie
În Mineiul vechi la Sinaxarul din 21 Martie, scrie aşa:
Întru această lună în 21 de zile, Pomenirea prea cuviosului părintelui nostru Iacov Episcopul Mărturisitorul.
Stih: Iacove al Domnului fiind jertvitoriu,
Cu călcâiul ruşinezi pre bălaurul cel de călcâiu muşcătoriu.
În a două zeci şi una supt pământ,
Au ascuns pre Iacov cel prea sfânt.
Acesta din mică vârstă petrecând în viaţă sihăstrească, s’au curăţit pre sine cu postul şi cu cealaltă rea petrecere. Drept aceia s’au făcut Episcop, răbdând multe goane, căci fugia şi ura pre hulitorii de icoane. De aceia răbdând foamea şi setea, ş’au dat sufletul la Dumnezeu.
Acesta din mică vârstă petrecând în viaţă sihăstrească, s’au curăţit pre sine cu postul şi cu cealaltă rea petrecere. Drept aceia s’au făcut Episcop, răbdând multe goane, căci fugia şi ura pre hulitorii de icoane. De aceia răbdând foamea şi setea, ş’au dat sufletul la Dumnezeu.
În Mineiul nou, scrie cu totul altfel:
În această lună, în ziua a douăzeci şi una, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Iacob, episcopul şi mărturisitorul.
Acest sfânt părinte, petrecând viaţa sihăstrească din fragedă tinereţe, s-a făcut cu totul curat prin post şi prin toate celelalte pătimiri. Pentru viaţa lui virtuoasă a fost făcut episcop şi a suferit multe prigoane din pricină că se opunea luptătorilor împotriva sfintelor icoane. În timpul acestor prigoane pătimind cu răbdare şi luptându-se cu foamea şi cu setea, şi-a dat în cele din urmă duhul său.
Se vede clar că neocalendariştii au modificat şi cărţile bisericeşti, pentru a împrăştia printre neştiutori doctrina ecumenistă, cum că trebuie să iubim pe toţi oamenii deopotrivă, fără a ţine cont dacă ei sunt ortodocşi şi iubesc pe Dumnezeu, sau sunt eretici ori păgâni şi astfel urăsc pe Dumnezeu. Din textul de mai sus, varianta veche, se vede că sfântul Iacov fugea şi ura pe eretici; nicidecum nu organiza rugăciuni ecumenice. Acest lucru fiind ca un spin în coasta neocalendariştilor, i’a determinat să modifice textul şi în varianta nouă să scrie că se opunea ereticilor, de parcă ar fi fost lider politic din opoziţie; măcar să fi fi pus un verb mai bisericesc, cum ar fi, se împotrivea. Bineînţeles că s’ar putea spune că de a urâ pe cineva este împotriva Evangheliei şi împotriva satutului de episcop creştin şi mai ales de sfânt. Însă acest lucru îl susţin cei care încă nu au gutat din râvna cea dumnezeiască şi din zelul cel adevărat şi sfânt. Când ajungi la măsura aceea, chiar e imposibil să iubeşti pe cei care hulesc numele lui Dumnezeu, aşa cum cer ecumeniştii astăzi. Condamnă cineva pe Sfântul Iacov că era urâtor de oameni? Să citim troparele de mai sus şi vom vedea că din contră; avea cuvântul îndulcit cu sarea dragostei, inima prea umilită şi sufletul împodobit cu blândeţe. Deci, unde era de iubit, iubea, iar unde nu era de iubit, nu numai că se opunea, ci fugea şi ura.
Faptul că neocalendariştii au modificat această mică frază, nu trebuie să ne mire. Avva Pamvo în Pateric spune că „vor veni zile când creștinii vor strica Sfintele Evanghelii și ale Sfinților Apostoli și ale dumnezeieștilor Prooroci, ștergând Sfintele Scripturi”. Lucru care s’a şi întâmplat. Se mai potriveşte vreo carte cu cele vechi? Scriptura e schimbată şi răsschimbată, iar la fiecare 10 ani apare altă traducere, tot mai plină de schimbări şi modernisme. Cel puţin Psaltirea, Apostolul şi Ceaslovul sunt 75% schimbate; şi nu numai că au pus alte expresii, ci au schimbat chiar înţelesul frazei. Mai spune Avva Pamvo: „Neamul cel de pe urmă o să șteargă viețile părinților și o să scrie după voia lor”. Iată exemplul de mai sus, cu Sfântul Iacov. În consecinţă, neocalendarismul este o minciună; este axul principal al ereziei, datorită căruia maşina ecumenismului se mişcă, îndreptându’se cu paşi mari şi repezi spre iad.
Am auzit ca aceasta pagina ar fi a maicilor plecate de la manastirea Brancoveni,asa este?
RăspundețiȘtergereÎn principiu, da. Blogul este al Bisericii Ortodoxe Tradiţionaliste din România, care este în comuniune cu Bisericile Ortodoxe Tradiţionaliste din Elada, Rusia, Africa, Anglia şi America. Obştea de maici despre care spuneţi, acum se află sub oblăduirea acestui Sinod şi în prima fază poate fi contactată ori prin intermediul acestui blog, ori în privat prin mkparthenios@hotmail.com
ȘtergereNe bucuram sa auzim lucrul acesta ,maicile ne pot scrie si noua celor care le-am cunoscut motivele pentru care au parasit B.O.R.,in mare am inteles dar sunt si multe adancimi parca imposibile de inteles ptr.mintile noastre .Da recunoastem caderea unor ierarhi,preoti ai B.O.R-ului dar:
Ștergere- ca nu mai exista Har si Succesiune Apostolica greu de inteles,Aghiasma nu se strica,Sf.Moaste care fac minuni si multe minune pe care le intalnim in Ortodoxia romaneasca nu sunt rodul Harului ???
-Oare acest Sinod sa fie singurul din lume care detine Adevarul?
-In legatura cu Botezul daca s-a facut corect prin intreita afundare de ce se mai repeta,nu e o greseala?Stiam din cartile sfinte ca este valabil chiar botezul facut de un mirean nu cu apa ba chiar cu nisip in cazuri de extrema urgenta si se intampla ca pruncul sa moara,unii Sfinti nu au apucat sa se boteze si au fost socotiti botezati cu Botezul dorintei sau al sangelui.
Mai sunt multe alte intrebari pe care le avem si la care din suflet ne dorim sa ni se raspunda ,ptr.ca vrem sa ne mantuim.
Nu-l putem uita pe parintele Nichita care ne-a povatuit zeci de ani si care ne-a lasat cu mult amar .Nu le putem uita pe maicutele noastre dragi care ne primeau cu caldura ori de cate ori veneam pe la Brancoveni si care transforma-se-ra manastirea dintr-un grajd intr-un colt de rai.
Răspuns 1
ȘtergereDacă recunoaşteţi căderea unor ierarhi şi preoţi ai b.o.r. şi nu recunoaşteţi căderea întregii b.o.r. sau mai bine spus inexistenţa sa ca şi Biserică a lui Hristos, înseamnă că nu nu sunteţi atât de bine documentat în ceea ce priveşte noţiunea despre comuniune, erezie, schismă.
Încă din 1924, Bisericile care au adoptat adoptarea calendarul papistăşesc s'au rupt de Trupul Bisericii lui Hristos, formînd schismă. Explicaţie: Cu toate că fusese anatematisit de 13 sinoade, carendarul nou a fost introdus mai întâi la 10 martie 1924, în Constantinopol Grecia şi Cipru. Aşadar, întrucât celelalte Biserici Ortodoxe (Ierusalim, Rusia, România, Bulgaria, Serbia, Muntele Athos, etc.) au rămas pe vechi, inovatorii sunt răspunzători de formarea schismei. Abia la 1 octombrie a aceluiaşi an, s'a rupt şi B.O.R. de Trupul Bisericii Apostoleşti şi s'a alăturat celor din schismă. Cei 450 de monahi ziloţi din Muntele Athos propovăduiau că cine primeşte calendarul nou, se desparte de Hristos. Şi asta pe bună dreptate, deaoarece înafară de cele 13 anatematisiri sinodale panortodoxe şi locale, care osândesc atât calendarul papistăşesc cât şi pe utilizatorii săi, comuniunea, la început indirectă şi în ceaţă, iar mai apoi, din ce în ce mai directă şi pe faţă, cu toate eresurile şi chiar păgânismele globului, a făcut ca Harul şi Succesiunea Apostolică să nu mai fie la neocalendarişti.
Oricine vrea cu adevărat să se mântuiască şi ia lucrurile în serios studiind cu interes problema ,ajunge la concluzia că nici nu mai are importanţă dacă se strică sau nu aghiasma neocalendariştilor. Totuşi, deşi avem şi alte argumente, răspundem cu următoarea întrebare: Anafura neocalendariştilor se strică? Sf. Împărtăşanie? Dacă Sf. Trup şi Sânge se strică, aghiazma nu? Aghiazma se strică şi ...numai când Dumnezeu a vrut să facă o minune, un semn, nu s-a stricat.
Continuare
ȘtergereSfintele Moaşte fac minuni datorită credinţei celor care cer ajutorul; nu se pot însă mântui dacă nu sunt în Corabia Mântuirii, care este Biserica lui Hristos şi care este Una şi numai Una. ”Moaştele” aşa-zişilor ”sfinţi” ai neo-calendariştilor (ex.Argatu) nu fac minuni adevărate, ci doar nişte semne paranormale, care impresionează doar pe cei creduli mai puţin pregătiţi şi înşelaţi.
Exemplu din Vieţile Sfinţilor pe luna februarie - Aflarea cinstitului cap al slăvitului prooroc Ioan Botezătorul, pag.282
”După aceea, a ajuns la un preot monah, anume Eustatie, care vieţuia aproape de cetatea Emesa, într-o peşteră. Acela, deşi era rău-credincios, vătămat cu eresul lui Arie, totuşi mergeau la el neputincioşii să se tămăduiască cu darul cel minunat, care ieşea din capul Botezătorului, cel ţinut în taină de el. Monahul acela, precupeţind darul lui Dumnezeu, acele minuni le atribuia relei sale credinţe celei ereticeşti, tăinuind adevărul înaintea oamenilor, încît pe mulţi de un gînd cu el îi înşela. Înştiinţîndu-se despre reaua lui credinţă, toţi cei din cetatea Emesa s-au sfătuit împreună cu episcopul şi cu voievodul şi au trimis să-l izgonească din peştera aceea şi din hotarele Emesei. Iar el a rugat pe cei ce-l goneau ca să-l lase în ziua aceea să petreacă în peşteră, făgăduind ca a doua zi să iasă singur. Dobîndind acea vreme, a îngropat noaptea, vasul cel de apă cu sfîntul cap, în peştera aceea, adînc în pămînt, nădăjduind că în altă vreme va veni în taină să-l ia şi iarăşi, făcînd prin el minuni, să-şi întindă credinţa sa cea rea. Însă n-a cîştigat ceea ce nădăjduia, pentru că, după ieşirea din peştera aceea, îndată s-au sălăşluit acolo nişte binecredincioşi monahi îmbunătăţiţi, unde nu mai era cu putinţă acelui eretic să intre şi să fure comoara cea duhovnicească, ascunsă în pămînt.”
Şi dacă slujitorii neocalendariştilor fac şi ei minuni, nimic nu e de mirare. Nedumerirea o dezleagă Sfânta Evanghelie de la Matei, unde scrie: "Din roadele lor îi veţi cunoaşte pe ei. Nu oricine'mi va zice, Doamne, Doamne, va intra întru împărăţia cerurilor, ci cela ce face voia Tatălui Meu din ceruri. Mulţi vor zice Mie în ziua aceea: Doamne, Doamne, au n'am proorocit în numele Tău? Şi cu numele Tău dracii am scos şi cu numele Tău multe minuni am făcut? Atunci însă voi mărturisi lor: Niciodată nu v'am ştiut pe voi; Depărtaţi'vă de la Mine, toţi care faceţi fărădelegea". Matei 7, 20-23 Deci, pot şi neocalendariştii să facă minuni; nu pot însă să se mântuiască. Pentru faptele lor bune, Dumnezeu le plăteşte dându'le aici pe pământ darul vorbirii, sau al facerii de minuni, sau alt dar oarecare; dar pentru că nu sunt mădulare ale Bisericii, care este Trupul lui Hristos, nu se pot mântui.
Din cele studiate şi verificate până acum, putem spune că din toată mulţimea de Sinoade cercetate până acum, acesta este singurul Sinod care are Mărturisire de credinţă Ortodoxă şi Succesiune Apostolică autentică şi nu de formă. Poate pe mulţi îi duce în eroare faptul că suntem puţini şi e imposibil ca aici să fie adevărul. Însă lucrul acesta o spun numai cei care nu au cercetat. Să nu uităm că de'a lungul istoriei, Biserica a mai trecut prin crize când a supravieţuit numai cu un număr de membri foarte mic. În vremea lui Noe numai 8 suflete erau bineplăcute lui Dumnezeu. În vremea lui Lot şi mai puţine: doar 3.
Răspuns 2
ȘtergereReferitor la botez, vă spunem că această taină este paşaportul cu ajutorul căruia omul se poate identifica ca şi creştin, mădular al Bisericii lui Hristos şi poate intra în Împărăţia Cerurilor. Precum paşaportul trebuie eliberat numai de organele competente, altfel fiind considerat fals, aşa şi Botezul trebuie săvârşit de preot ortodox şi nu de preot fals; şi aceasta deoarece la Botez este neapărat nevoie de pogorârea Harului Sfântului Duh; ori ereticii şi schismaticii sunt pustii de Harul Duhului Sfânt. Referitor la cărţile sfinte pe care spuneţi că le citiţi, vă rugăm să verificaţi dacă într-adevăr sunt şi scrise de sfinţi; pentru că fiind scrise nu de sfinţi, nu sunt sfinte.
Astăzi, în librării cărţile sfinţilor sunt amestecate cu cele scrise de diferiţi oameni care se bucură de o mare faimă în lumea bisericească, însă învăţătura lor e total alta faţă de cea a Sfinţilor Părinţi. De exemplu: Nici un Sfânt nu spune că Botezul făcut prin întreita afundare de preot eretic sau scismatic, nu se repetă. Din contră Sfinţii Părinţi spun că e baie, batjocură, scăldare, maimuţăreală. Într-adevăr în istoia Bisericii s'au acceptat afundările făcute de unii eretici, pentru oarecare iconomie ce a fost nevoie să se aplice la timpul acela. Ce nu ştie lumea e faptul că Sfintele Canoane enumeră pe acei eretici pentru al cărora botez au dat voie să se aplice iconomia. Nici un sfânt nu spune să se primească toate botezurile făcute de eretici prin întreita afundare. Deasemenea, nicăieri nu scrie să cercetăm membrii aceleiaşi grupări eretice şi să botezăm numai pe acei care nu au avut afundările. Atât timp, cât în eresul respectiv se practică liber şi legal şi alt fel de botez, şi se acceptă ca valid şi botezul fără afundări ale altor eresuri, acele persoane care se întâmplă să fi avut afundările, se consideră tot nebotezate. Aceasta, deoarece se ţine cont nu de cele câteva cazuri corecte, ci de doctrina teologică, pedegogică şi practică a grupării în general. Episcopii neocalendariştilor învaţă că botezul se poate săvârşi şi altfel decât prin afundare. Prin acest lucru ei se autodeclară eretici şi atât botezul lor cât şi al celor care botează prin afundare dar menţin comuniunea liturgică cu ei, sunt pustii de Harul Sfântului Duh.
Într-adevăr, în caz de primejdie botezul poate fi săvârşit şi de un mirean ortodox, chiar şi cu nisip. Până aici totul bine şi frumos. Mai departe, Sfinţii Părinţi spun că de va muri, se cade a se pomeni, pentru că este în nădejde de a dobândi dumnezeiasca milă; deci nu spun că se mâtuieşte sigur. De va trăi însă cel botezat trebuie adus la preot ca să'l boteze din început, pentru că numai preoţii şi episcopii au puterea de a boteza, nu şi mirenii. Prin urmare, ereticii şi schismaticii, nefiind preoţi, ci furi de cele sfinte, cum pot a da botez adevărat? La cazul de mai sus, neocalendariştii spun că dacă va trăi cel botezat fie şi de un mirean, preotul nu'l mai botează, ci îi completează celelelte.
Într'adevăr botezul sângelui poate egala botezul apei şi al Duhului, deoarece cel care moare pentru Hristos este la fel cu cel care botezându'se moare prin îngroparea de trei ori în apă, prin aceasta mimând pe Hristos Care ce a şezut trei zile şi trei nopţi în mormânt.
Dacă în istoria Bisericii, sunt 1, 2 cazuri care pentru rugăciunile fierbinţi ale unor plăcuţi ai lui Dumnezeu, Dumnezeu a pimit botezul dorinţei, asta nu poate fi pentru Biserica un argument de a legaliza încălcarea unor Canoane pe baza cărora Ortodoxia a supravieţuit până astăzi.
Toate cele scrise se pot verifica cu mărturii pe care le deţinem. E suficient să fie oameni interesaţi.
Deasemenea, orice întrebare este binevenită.
P.S.
Pentru că mai lăsat cu mult amar, deocamdată vă spunem că ceea ce am făcut am făcut şi pentru voi ca să vă îndulciţi de Împărăţia cerurilor o veşnicie.
În câteva zile vom începe şi noi să vă bucurăm cu Mărturisirea noastră actuală şi cu anexele trebuitoare, din timp în timp, cum vor fi gata pentru a fi postate.
Părintele Nichita
Din suflet multumim ca v-ati facut timp si ne-ati raspuns pe scurt la intrebarile noastre ,ma asteptam sa-mi raspundeti ptr.ca stiu ca par.Nichita la orice intrebare avea raspuns.Promitem sa ne mai documentam ptr.ca am ajuns ,,la nelinistea cea buna"(asa zicea parintele intr-o predica).Ne rugam sa ne bucurati cu ,,Marturisirea noastra actuala"va dorim ca Inverea Domnului sa va gaseasca sanatosi si la trup dar si la suflet,sa stiti ca nu v-am uitat ,ca ne-am gandit permanent la sf.voastre si va vom mai deranja cu intrebari.Imbratiseri sfinte si sa auzim de bine!
RăspundețiȘtergereSlavit sa fie Domnul!
Calendarul este o ştiinţă teologică, filozofică şi astronomică ce se ocupa cu cunoaşterea şi aşezarea Pascaliei creştineşti pe toţi anii cât va fi lumea.
ȘtergereSfântului Ioan Damaschin i-a descoperit Dumnezeu prin darul Duhului Sfânt calculul şi aşezarea Pascaliei pe mână.
La Soborul I de la Niceea din anul 325 Sf. Părinţi au aşezat posturile şi sărbătorile pe calendarul Iulian pentru că acela era cel mai corect la acea dată, adică corespundea cel mai bine cu rotaţia lunii şi a soarelui.
Diferenţa de câteva minute şi secunde dintre anul calendaristic şi cel astronomic dispare datorită anului bisect. O zi în plus la 4 ani asigura legătură perfectă dintre cer şi pământ. De aceea nu este necesar ca la câteva sute de ani să se înainteze timpul cu 3-4 zile. Aceasta ar însemna ca la câteva mii de ani anotimpurile să nu mai corespundă cu realitatea.
Calendarul bisericii nu face parte din dogma ortodoxă, dar nerespectarea lui conduce la greşeli în dogmă, care pun în pericol mântuirea.
Acceptarea calendarului Grigorian pe motiv că cel Iulian este inexact din punct de vedere al unităţii de măsură a timpului, spre modernizare, nu a reprezentat nici un fel de interes pentru Biserică.
Conceptele lumii materiale nu-şi găsesc locul în lumea duhovnicească.
Daca cineva doreste Calculul calendarului dupa mana Sfantului Ioan Damaschin, ma contactati la adresa email (victor.palade@hotmail.fr)
intreb admin. acestui blog daca stie si faptul ca exista fractiuni stiliste nenumarate mai ales in Romania, dar cat si in Grecia. Despre acelea as vrea sa postati, mai mult as ruga daca am putea vorbi si in alt mod, mai direct, am sa va ofer niste informatii ce ar trebui sa va dea de gandit mult ! sunt roman din Georgia, si am sa va ofer nenumarate informatii de acolo, cert este ca va aflati intr-o ratacire fara precedent.
RăspundețiȘtergereBineânţeles că ştiu de toate fracţiunile stiliste, însă Biserica lui Hristos Una este, precum una este şi Mărturisirea de Credinţă Adevărată şi Succesiunea Apostolică Autentică. Un alt mod de conversaţie este email-ul: mkparthenios@hotmail.com. Atât aici cât şi acolo, puteţi scrie orice.
ȘtergereIata ce am gasit pe siteul Manastirii Petru-Voda: ,,http://apologeticum.wordpress.com/2010/10/04/motivul-plecarii-din-romania-a-parintelui-nichita-si-a-29-de-maici-de-la-manastirea-brancoveni/#comments"
RăspundețiȘtergerela comentarii pe care v-as ruga sa le cititi .iar la comentariul din 12\31\2011 la 10:26AM al:,,Psalmul 50" sa ne raspundeti daca se poate ?????
Multumim anticipat!(asteptam)
Răspunsul 1
ȘtergereToate aceste tâmpenii nu sunt ale lui „Psalmul 50”. Sunt adunate de la diferiţi autori. Astfel de oameni nu se mulţumesc cu orice fel de răspuns sau argument li s’ar da, deoarece ei înşişi au avut şi au o situaţie confesională foarte tulbure; adică sunt cu toţi şi cu nici unul. Le place să îi ia în braţe pe toţi, dar să îi şi judece pe toţi, făcând pe interesanţii, chipurile pe motiv de cercetare în vederea mântuirii. Totuşi, pentru cei cu adevăraţi interesaţi, vom da câteva explicaţii. Sunt foarte multe de spus, dar în prima fază spunem doar că autorul acelui comentariu scrie multe neadevăruri sau frânturi de adevăruri şi produce confuzie.
În primul aliniat este de acord că „Adevarata Biserică Ortodoxă (vechicalendaristă) a Greciei, este pastorită de I.P.S. Macarie de Petra – Arhiepiscop al Athenei si al Eladei”, iar în ultimele aliniate spune că Părintele Nichita a făcut schismă în Biserica Ortodoxă şi nu este de acord că b.o.r. după 1924 a căzut din har. Mai departe ia în considerare şi susţine părerile neocalendaristului Iustin Pârvu. Numai din această dublă poziţie a sa, am putea să nu comentăm nimic, pentru că noi nu ne ocupăm cu oameni care nu ştiu ce e cu ei. Dar în sfârşit. Ca să nu zică cineva că ne eschivăm de la a da răspunsuri, vom continua cu analiza comentariului.
PS Chiric este Mitropolitul Greciei şi nu a Ciprului. Autorul zice că Părintele Nichita este în Cipru, în Biserica Mateită condusă de PS Chiric!
Apoi. Părintele Nichita, maicile care au venit cu el şi destui fii duhovniceşti ai dânsului s’au botezat când au intrat în Biserica noastră, deşi este impropriu să o numim a noastră, pentru că ea este Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică a Simbolului Ortodox de credinţă. Nu s’au rebotezat, ci s’au botezat; pentru că „botezul” primit în biserica oficială, nu se poate socoti botez ortodox, deoarece nu a fost săvârşit de preoţi ortodocşi; ca să nu mai spunem că aproape sigur a fost făcut prin stropire. Adică dacă văd pe net 50 de botezuri făcute prin stropire, cine îmi poate garanta că al 51-lea a fost făcut prin afundare? Şi chiar să fi fost prin afundare, dacă a fost săvârşit în eres, nu are nici o sfinţenie. Întrucât în b.o.r. se practică pe faţă botezul prin turnare şi prin stropire şi se primeşte ca valid botezul prin stropire al altor confesiuni, chiar dacă ici acolo se mai face şi câte un botez prin afundare, tot invalid este, pentru că la mijloc este comuniunea. Dacă un episcop care botează prin stropire nu dă Duhul Sfânt, pentru că e eretic, nu Îl dă nici un preot care botează prin afundare, dar îl pomeneşte pe acel episcop chiar la slujba botezului. Prin a’l pomeni arată că este de acord cu tot ce învaţă şi face episcopul sau patriarhul în materie de credină. Nu noi spunem asta, ci Sfinţii Părinţi. Preoţii care se află în afara Bisericii, nu sunt preoţi, ci furi de cele sfinte; nici sfinţi, ca unii care nu au Duh Sfânt; deci dacă nu’L au, cum pot boteza? Numele ipostasurilor Sfintei Treimi, nu au nici o valoare dacă sunt scoase din gura ereticilor. Şi dacă recunoaştem şi botezul altor confesiuni ca valid, atunci nu mai mărturisim un Botez, ci mai multe. Ne poate arăta cineva care Canon porunceşte să nu se repete botezul săvârşit în afara Bisericii? Sau care Canon porunceşte să se primească botezurile săvârşite prin afundare, dar înafara Bisericii?
Sinodul nostru nu este o facţiune mateită, ci este chiar singurul Sinod mateit. Celelalte grupări „mateite”, nu mai sunt mateite, tocmai pentru că s’au îndepărtat de la Mărturisirea de credinţă practică şi teoretică a Arhiepiscopului Matei al Vrestenei.
Răspunsul 2
ȘtergereMă miră mult câtă prostie poate să existe în capul acestui comentator. Dacă noi suntem sectă, atunci sectă e şi biserica lui Macarie de Petra. El ştie foarte bine de ce spun asta. Şi din moment ce oficialii au adoptat calendarul papei şi atâta mulţime de păgânisme, cum de nu sunt şi ei sectă?
Mai departe. La început, Arhiepiscopul Matei îi boteza pe neocalendarişti; iar când a Hrisostom fostul Episcop al Florinei, a început să spună că neocalendariştii nu sunt nici măcar schismatici şi de aceea nici măcar nu trebuie mirunşi, atunci el a început să aplice iconomia, adică practicarea mirungerii, ca doar îl va putea întoarce şi pe Hrisostom la Mărturisirea de credinţă pe care o avea înainte. Însă iconomia spune Sfântul Grigorie Teologul, are măsuri şi hotare; şi este un lucru bun numai pentru o vreme. Iconomia permanentă nu mai este iconomie, ci călcare de lege sau fărădelege.
Despre hirotonia făcută de un singur episcop, Canoanele nu se referă la sfinţirea episcopului, ci la alegerea sa. La sfinţirea întru episcop, oricât de mulţi episcopi ar fi prezenţi, tot unul citeşte rugăciunea de chemare a Sfântului Duh. La alegere însă, trebuie să fie cel puţin doi episcopi prezenţi, pentru a nu se face alegeri cu părtinire, false sau nedrepte. Sfântul Grigorie al Neochesariei l’a sfinţit episcop pe Fedim, fără a fi de faţă.
Despre parohii: Dacă Sinodul nostru are 10 parohii, cu câte 200 enoriaşi, cum în total îi dă 10000?
Despre Serafim Lade, comentatorul spune doar 20% din informaţii. Dacă a fost primit cu botezul prin mirungere, nu se ştie sigur. S’a găsit doar o singură informaţie pe net şi imediat a ajuns să fie crezută de toţii adversarii noştri. Şi dacă ar fi aşa, noi nu am ştiut. PS Victor Leu după cei 13 ani de detenţie comunistă datorată prigonitorilor exilului, ne’a mărturisit că are Succesiune Apostolică adevărată; şi în continuare s’a văzut că a avut dreptate. Aici iarăşi sunt foarte multe de spus, dar le lăsăm doar pentru cei care sunt cu adevăraţi interesaţi.
Cele două „documente” sunt de fapt două texte alcătuite de către un „Iuda”, special pentru a arăta că nu el L’a vândut pe Hristos, ci Hristos e vinovatul.
Despre botez am scris mai sus. Să ni se arate care Canon interzice botezul celor din afara Bisericii, oricum ar fi fost făcut. Preferăm să discutăm din Canoane şi nu din auzite. Botezăm pe cei din alte Sinoade vechicalendariste pentru că acelea nu au nici Mărturisire de Credinţă şi nici Succesiune Apostolică. Exemplu: Sinodul Slătioarei. Sunt hirotoniţi de neocalendariştii Galaction Cordun şi (după unele informaţii) Atanasie Dincă, mărturisesc că neocalendariştii au Harul Sfântului Duh şi sunt în comuniune cu sinodul eretic chiprianit. Sinodul ROCOR: Mereu au fost în comuniune semioficială cu bisericile neocalendariste şi niciodată n’au avut o poziţie fermă faţă de acestea. Sinoadele florinite: Sunt hirotoniţi de Serafim de Chicago (ROCOR) şi neocalendaristul Teofil Ionescu. Celelalte grupări mateite: (cei 5, Nicolae, Hrisostom); au negat Succesiunea Apostolică ca fiind de la Arhiepiscopul Matei, acceptând că ROCOR le’ar fi făcut o eventuală hirotesie. Însă în cazul floriniţilor şi mateiştilor, lăsăm la aprecierea celui care vrea să intre în Biserica Ortodoxă Adevărată şi îl botezăm sau îl miruim potrivit credinţei catehumenului.
Răspunsul 3
ȘtergereCanonul 19 al Sinodului Întăi spune că dacă din cei botezaţi de donatişti, au ajuns să fie hirotoniţi episcopi în Biserica Ortodoxă neştiindu’se că au fost botezaţi acolo, când se ve afla, să se boteze şi să se hirotonească din nou. Aşa şi la noi. Unii din cei care au fost primiţi prin mirungere, au cercetat şi au aflat că au botezul lor este invalid şi s’au luat numai afundările ca drept tip al botezului, la noi dându’li’se doar mirungerea. Însă, pentru că nici de afundări nu erau siguri, nici de valabilitatea lor ca şi taină, au început să se îndoiască de propria mântuire şi au cerut botez adevărat. Cu ce greşeşte omul dacă voieşte să fie sigur de botezul său? Donatiştii au putut fi botezaţi după hirotonie; aceştia de ce nu pot fi botezaţi după mirungere? Hulă împotriva Duhului Sfânt ar fi dacă am repeta botezul săvârşit de preot ortodox.
Revenim asupra Mitropolitului Serafim al Berlinului. Dacă a fost botezat prin stropire, nu suntem siguri, deoarece nu avem siguranţă într’o singură informaţie rătăcită pe internet. Şi dacă a fost aşa, a fost primit de Biserica Rusiei prin iconomie, într’adevăr o iconomie cam periculoasă, dar în prezent nu se mai poate repara nimic. Dacă cineva are vreo idee concretă şi serioasă, să ne’o spună şi nouă. Cât despre celelalte date legate de Mitropolitul Serafim, sunt destul de eronate. Noi istoria lui o ştim altfel. După cum se vede, comentatorul are darul povestirii şi reuşeşte să’l scoată şi nebotezat şi nehirotonit, dintr’un foc; bineînţeles pentru creduli şi neştiutori.
Despre Episcopul Gherman al Dimitriadei. Şi acest material, după cum am spus, este alcătuit de acelaşi „Iuda” chipurile pe baza unei scrisori susnumitului Episcop. Însă vicleanul, nu traduce întreaga scrisoare, ci doar numai un paragraf; şi pe acesta fals. Din tot cuprinsul scrisorii, reiese că Mitropolitul Gherman avea o Mărturisire de credinţă foarte ortodoxă; în aliniatul cu pricina spune că va colabora cu acele biserici care au rămas fidele calendarului patristic. Nu spune că acele biserici sunt valide şi are comuniune cu ele, ci doar că va colabora cu dânsele; de unde ştie cineva că nu va colabora cu ele tocmai pentru a le convinge să rupă comuniunea cu neocalendariştii?; iar acolo unde zice: „neconsimtind sa le tinem sub afuriseniile si anatemele Sfintilor Parinti”, este tradus greşit. Fraza are legătură cu întreg textul scrisorii şi se traduce aşa: „neconsimtind sa rămânem sub afuriseniile si anatemele Sfintilor Parinti”; adică a întrerupt comuniunea cu neocalendariştii, pentru că aceia sunt sub afurisaniile şi anatemele Sfinţilor Părinţi.
Cât despre ecclisiologia extremistă a Mitropolitului Chiric şi a teologului Gutzidis, nimic nu e adevărat. Aceia sunt de acord cu iconomia, numai atunci unde este nevoie şi cât este nevoie; şi în general toţi Episcopii Sinodului nostru, aplică iconomia după cum îi insuflă Duhul Sfânt şi nu după cum vrea fiecare rătăcitor pe infernet.
Răspunsul 4
ȘtergereDespre Sfântul Ioan Iacob Românul de la Hozeva. În puţine cuvinte, a fost un zelotist ambiţios şi un luptător aprig împotriva neocalendarismului. A plecat din Monastirea Sfântului Sava din cauză că era bolnav şi nu mai putea face faţă ascultărilor. În continuare a acceptat igumenia Schitului de la Iordan, tocmai pentru a sluji româneşte şi pentru ca toţi ucenicii săi, zeloţi din Ţara Sfântă să poată colabra cu dânsul nestingheriţi. Când superiorii au observat că el are o învăţătura diferită faţă de a lor, şi’au dat seama de o posibilă înmulţire a zelotiştilor şi au început să uneltească diferite şiretlicuri viclene, pentru a’l putea îndepărta din Schit şi în felul acesta Schitul să rămână în mâna lor şi nu într’a zeloţilor. Cel mai mult le’a dat de gândit faptul că Sfântul Ioan nu a vrut să participe la parastasul de 40 de zile al Patriarhului neocalendarist Nicodim Munteanu. Deci, Sfântul înţelegând că îi este cu neputinţă să’şi ţină credinţa în asemenea situaţii, ar fi vrut să scape de igumenie; fiind însă o răspundere destul de mare, nu putea dezerta aşa peste noapte. Cere deci voie de la Patriarhia Ierusalimului şi dacă vede că se roagă în zadar, înaintează această cerere de demisie. A se observa că în scrisoare Sfântul este foarte reţinut. Mai mult decât atât, nici nu’l felicită pe Iustinian, nici nu’i cere vreo binecuvântare. Se vede clar că este scrisoarea unui zelot. De regulă, la un patriarh se spune: smerite metanii, vă sărut dreapta, al vostru smerit slujitor, etc. La Sfântul Ioan nu se vede nimic din acestea. Comentatorul nostru zice că îl recunoştea ca şi patriarh. Cum să îl recunoască dacă celui dinaintea lui, n’a vrut să’i facă parastas? Cum să’l recunoască dacă el din ziua hirotoniei şi până la sfârşitul vieţii n’a slujit cu absolul nimeni? Cum să’l recunoască dacă el îi învăţa pe vizitatorii greci că în Grecia doar Episcopul Matei mai este ortodox? Cum să’l recunoască dacă după adormirea sa, ucenicii săi ţineau legătura cu Sinodul nostru din România: P. Ghimnazie, PS Climent, P. Serafim, P. Mina, p. Nicandru?
În încheiere, putem spune că ne’am săturat până peste cap de prosopolatri (veneratori de feţe) care pun accent pe tot ce spun vedetele b.o.r., (Iustin, Cleopa, Papacioc, etc.), dar nici nu vor să audă de ce spun farurile şi stâlpii Ortodoxiei: Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, Maxim Mărturisitorul, Fotie cel Mare, Grigorie Palama, Marcu Evghenicul, etc. etc. etc. Cât despre „Psalmul 50” credem că „întru fărădelegi s’a zămislit şi întru păcate l’a născut maica lui”! Psalmul 50,5
Sunteti la fel de agresivi ca si sectarii.
RăspundețiȘtergereAnonimule, aşa ne învaţă Sfinţii. Să fim foarte aprigi, când este vorba de credinţă.
ȘtergereHristos ne spune sa fim blanzi. Voi nu sunteti.
RăspundețiȘtergereNumai blândeţea cea în Duhul Adevărului, poate fi blândeţea pe care ne'o porunceşte Hristos s'o avem. Voi vă bateţi joc de tot Adevărul, (Biserica lui Hristos, Tainele Ortodoxe, Dogmele cele drepte, Sângele Sfinţilor, Credinţa Strămoşilor, etc...) şi noi să fim blânzi. Ce propunere ingenioasă!
ȘtergereDoamne ajuta! As dori si eu daca se poate un numar de telefon al IPS Gherontie.Multumesc mult. Pr Andrei
RăspundețiȘtergereNunărul Preasfinţitului Gherontie: 0745846403.
Ștergere