13 Martie – Aducerea Moaştelor Sfântului Ierarh Nichifor Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului şi moaştele neocalendariştilor

«De mâna silnică a fiarelor celor stricătoare de suflet, a ereticilor, fiind izgonit de la scaun şi de la mărirea şi de la turma ta, acum în turma ta ai intrat Cuvioase Nichifore».

Canonul Sfântului,

al patrulea Tropar, Peasna întâia, 13 Martie

«Dintru multe întreite valuri, ai ajuns la suflarea Duhului în limanul vieţii părinte şi povara ta cea bună o ai mântuit cu picior neudat şi acum te desfătezi întru liniştea cea de acolo».       
Canonul Sfântului, primul Tropar, Peasna a 8-a, 13 Martie

Din Sinaxarul zilei aflăm că Patriarhul Metodie când a scos din pământ moaştele Sfântului Nichifor, le’a aflat „întregi şi nestricate”. Acest lucru îl punem faţă în faţă cu ceea ce încearcă neocalendariştii să facă astăzi. Voiesc să declare sfinţi cu moaşte pe Ilarion Argatu, Ilie Lăcătuşu, Valeriu Gafencu, precum şi pe alţi mărturisitori şi susţinătri ai ereziei şi nu ai Ortodoxiei. Prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cineva pentru a putea câştiga darul sfinţeniei după moarte este aceea de a mărturisi Orttodoxia până la sfârşitul vieţii. Ori neocalendarismul nu este Ortodoxie, ci erezie; este culcuşul unde doarme liniştit ecumenismul; pentru asta a şi fost conceput. Deci, oamenii care nu mor în Corabia Mântuirii, ci în diferite bărci identice cu Arca lui Noe, dar prelucrate nu pentru a salva omenirea, ci pentru a o înneca, nu pot dobândi sfinţenia după moarte, chiar dacă sunt persecutaţi şi mor pentru nişte idealuri creştine generale. Pe lângă acest lucru, când este vorba de preoţii în libertate, nici nu încape vorbă ca aceştia să fie bărbieriţi precum faraonii şi să aibă sfinte moaşte. Biserica Ortodoxă nu are nici un sfânt fără barbă. Ca dovadă, sunt nenumăratele icoane care nici măcar una nu seamănă cu cea a lui Ilie Lăcătuşu. Fac excepţie de la regulă, Sfinţii tineri, Sfinţii spâni şi Sfinţii care au fost bărbieriţi de către prigonitori. Chiar dacă ceea ce susţinem noi pare de o mică importanţă sau chiar fără importanţă, totuşi iconografia, imnologia, istoria şi patrologia Bisericii nu dau voie să credem că poate fi altfel; şi să nu uităm că pe baza Ortodoxiei îţi dai seama dacă anumite moaşte sunt sfinte şi nicidecum invers. Însuşi Sfântul Nichifor a îndeplinit aceste condiţii: A purtat barbă ca un vrednic slujitor al lui Dumnezeu şi a mărturisit Ortodoxia până la moarte. Acum la sfârşitul veacurilor, minunile şi moaştele false sunt la modă. Cel puţin cele ale lui Argatu, sunt mult prea departe de a putea fi socotite Moaşte de sfânt. Scrieţi pe Google Ilarion Argatu sau Ilie Lăcătuşu şi veţi vedea.