«Tabăra vrăjmaşilor o ai risipit Marcu, prin chemarea lui Hristos şi prin cuvintele tale ai adunat noroade către dragostea Lui».
Canonul Sfinţilor Marcu şi Chiril, al doilea Tropar, Peasna a 3-a,
29 Martie
«Asuprelile vrăjmaşilor cele meşteşugite asupra ta, până în sfârşit au slăbit; iar tu ai luat de la Dumnezeu nebiruită putere, nebiruite Marcu».
Canonul Sfinţilor Marcu şi Chiril,
al doilea Tropar, Peasna a 7-a, 29 Martie
Acest Sfânt minunat, Marcu Aretusianul, s-a născut în zilele marelui Constantin împăratul, cel care a stins prigoanele împotriva creştinilor, dând deplină libertate Bisericii lui Hristos. Şi era Sfântul Marcu plin de râvnă pentru răspândirea cuvântului Evangheliei, aducând mulţime de popor la calea mântuirii, atât prin înţeleapta lui frumoasă-grăire cât şi prin chipul cel fără de prihană al vieţii sale. Drept aceea, a fost sfinţit episcop în cetatea Aretusia, aproape de Siracuza, din insula Siciliei. Şi, iubind pe păstoriţii săi, se îngrijea de aşezarea bunei rânduieli creştine în Biserica sa şi de sporirea duhovnicească a turmei sale. Dar la anul 361, urcându-se pe tronul împărătesc, nepotul lui Constantin cel Mare, Iulian (cel care s-a lepădat de credinţa creştină şi se lupta pentru întoarcerea supuşilor săi la închinarea zeilor păgâni), mulţime de creştini au răbdat chinuri fără de seamăn şi nu s-au despărţit de sfânta credinţă. Deci, ajungând trimişii lui Iulian în Sicilia a început şi acolo prigoana creştinilor. La început, lăsând loc prigoanei, Sfântul, după cuvântul Domnului, s-a sfătuit în sine să fugă în altă cetate, dar, văzând că alţii suferă, pentru el, s-a dus şi s-a predat de bună voie prigonitorilor. Şi acolo, ce fel de cruzime nu era, ce fel de chinuri nu se scorneau? Şi-l purtau pe bătrânul cel sfinţit, pătimitorul cel de bună voie, prin cetate şi una era sârguinţa păgânilor, să se întreacă în cruzime. Deci, a fost târât bătrânul pe uliţe, împins în tină, batjocorit în strigăte de ocară, dezbrăcat şi bătut, împuns cu cuţite şi cu trestii ascuţite şi cu ace, uns cu saramură, uns apoi cu miere pe trupul gol şi spânzurat sus, într-o coşniţă cu ştreanguri ca să-l ardă soarele şi să-l mănânce viespile şi albinele. Dar el, bătrân fiind cu anii, a biruit pe păgâni cu mărturisirea credinţei lui Hristos, cu atâta căldură, încât mulţi păgâni şi-au schimbat gândul şi au crezut în Hristos. În acest timp, împăratul Iulian a pierit în război şi prigoana a încetat, iar creştinii prinşi au fost eliberaţi. Şi aşa, stăruind în evlavie, măcar că slăbit de mulţimea suferinţelor, Sfântul episcop Marcu s-a săvârşit din viaţă, la 29 martie, când s-a aşezat şi prăznuirea lui, precum şi a celor dimpreună cu dânsul.
După cum se vede, acest Sfânt aparţinea jurisdicţional de Biserica Romei, pe când aceasta era ortodoxă şi urma Calendarul şi Pascalia Nicheeană. Vrem să menţionăm că astăzi în cercul catolic, când se aduce în discuţie cuvântul ortodox, ei înţeleg şi se referă la cei care urmează aşa-zisul stil vechi şi nicidecum la neocalendarişti.
http://www.youtube.com/watch?v=PebsOV2NWqchttp://www.youtube.com/user/TheMistAnchorite
RăspundețiȘtergere"Lumina sfanta de la Ierusalim ! calendarul indreptat si stilistii"
Am gasit acest videoclip pe youtube ,al unui frate care a si comentata mai jos pe acest blog (http://www.blogger.com/profile/18286377076563395827)
Ce parere aveti?
Ce putem spune despre acest copil? Pur şi simplu, nu ştie ce e cu el. Dacă s'a împărtăşit în Muntele Athos nu înseamnă că Muntele Athos este şi ortodox. Prin intermediul neocalendariştilor Muntele Athos slujeşte cu papa, cel al căruia este calendarul. Când a fost schimbat calendarul în România se numea "calendar papal nemţesc" şi nicidecum "calendar îndreptat". L'au numit după aceea îndreptat ca să ameţească lumea. Nu este o dogmă, dar a fost înlocuit cu cel papal ca să poată juca "ortodocşii" precum cântă ecumeniştii. Odată cu acceptarea calendarului papei, s'au strecurat toate papismele şi toate păgânismele, încât astăzi b.o.r. este un iad înainte de iad; şi asta datorită calendarului. Dacă astăzi Muntele Athos l'a 'mpărtăşit pe al nostru "anahoret înceţoşat" (the mist anachorite, tot Muntele Athos în 1924 spunea: Cine proimeşte calendarul nou, se desparte de Hristos. Iar e Canoane, ce ştie el? Ne poate spune unul din Canoanele care au fost schimbate de n ori? Sau el crede că Canoanele sunt batiste şi se schimbă în funcţie de nas? Faza cu stinsul luminii e chiar vrednică de râs. Îmi permit să spun o glumă: Oare Dumnezeu nu are altceva de făcut decât să stingă lumânarile postatorilor de youtube? Şi chiar el singur spune că Lumina de la Ierusalim vine prin credinţă şi rugăciune. Cei prezenţi acolo cred şi cer de la Dumnezeu să se facă minunea. Dacă ei cer cu credinţă, Dumnezeu le dă, pentru că aşa a făgăduit în Sfânta Evanghelie. Asta nu înseamnă că cei care cer Lumina se vor şi mântui. Sîau mântuit nu cei care au trăit minunea potopului, ci acei care erau în Corabie. Câţi? 8. Câţi au pierit? Fără de număr. Poate miliarde. Noi credem Sfânta Lumină se coboară şi pentru a arăta tuturor neamurilor că Hristos cel Înviat este Singurul Dumnezeu Adevărat. Pentru cei care nici nu cred în Dumnezeirea şi în Învierea lui Hristos, e destul atât; li se deschide o poartă spre cercetare. Minunea nu se face pentru cei care cred. Aici e înşelarea. Multă lume trăieşte cu impresia că dacă se coboară Sfânta Lumină, neapărat cei care slujesc acolo sunt "ortodocşi". E chiar copilăreşte să crezi că dacă Lumina se coboară la rugăciunea patriarhului ecumenist, ecumenismul e credinţa cea adevărată. Anahoretul nostru de la minutul 2.10 încolo începe să se bâlbâie: Dacă lumina de Paşti din fiecare parohie este identică cu cea de la Ierusalim, atuci pentru ce s'a mai pus în faţa camerei să vorbească ce? În Palestina nu sunt ortodocşi care să aparţină de Constantinopol. Este imposibil acest lucru. Aţi văzut ce s'a întâmplat când românii din Ierrihon au sărit peste Petriarhul Teofil. Iar minunea cu şerpii nu o cunoaştem şi nu avem timp să cercetăm acum asta. Dacă într-adevăr se petrece aşa ceva, credem că se petrece din aceleaşi motive ca şi minunea cu Sfânta Lumină. Despre Iordan, chiar că aiureşte. Fraza "Ce'ţi este ţie mare, că ai fugit şi ţie Iordane că te'ai întors înapi?" nu este în Condac! Şi să ştie toată lumea că în momentul când Hristos a intrat în Iordan, apa râului s'a întors înapoi, nu cum spune copilul ăsta, că nu s'a întors în acel moment. Toată slujba de la 6 Ianuarie spuneacesta lucru. Şi dacă tot este vorba de Bobotează, să mai completăm ceva: În rugăciunea de la sfinţirea Aghezmei celei Mari, se zice: "Astăzi cele de sus ce cele de jos se împreună. Astăzi cele de jos cu cele de sus dănţuiesc. Astăzi îngerii se împreună cu oamenii. Astăzi oamenii se aseamănă îngerilor. Şi tot un şirag de astăzi. Dacă neocalendariştii fac aghiazma cu două săptămâni mai devreme, mai este valabil astăzi? Să îl lăsăm pe Anahoret să răspundă. Mai zice el că patriarhul Ierusalimului nu ne primeşte pe noi la sjujbă. Ce naiv! Da are vreo dovadă că am cerut noi să slujim cu el şi nu ne'a primit? Apoi spune că suntem eretici nu pentru calendar, ci pentru motivele pe care le'a tot spus. Curios! A auzit cineva vreun motiv? În încheere, copilaşul spune că filmuleţul e făcut din iubire. Noi credem că mai bine spunea din mândrie.
Ștergere